Îți dorești ca sculptura "Cumințenia pământului"
de Constantin Brâncuși

 

Rămâne în România?

DA NU
Prenume Nume Profesie Rămâne în România Dată

Spune-ți părerea

comments powered by Disqus

Împreună hotărâm destinul unei valori!

Această petiție își propune să sprijine rămânerea în colecția publică a Muzeului Național de Artă a celei mai importante sculpturi de Constantin Brâncuși, aflate încă pe teritoriu românesc. Admițând totodată că există argumente și pentru acceptarea achiziționării ei în vederea expunerii la un mare muzeu internațional, unde să beneficieze de un trafic mai bogat!

În rândurile următoare, doamna Ruxandra Garofeanu, președintele Centrului Cultural ArtSociety, alături de Prezidiul Academiei Române, prim susținător al cauzei reîntoarcerii operei la Muzeul Național, face apel la nevoia Dvs. de identitate culturală națională:

"Fiece artist are la suflet o operă sau mai multe din cele concepute. Lui Brâncuşi îi era foarte dragă Cuminţenia pământului pentru că absorbea în ea multe din tâlcurile poporului nostru,atât de intraductibile. Titlul însuşi ne e greu nouă să-l explicăm. Sculptorul, deja mutat la Paris, cerea să aibă întotdeauna un asterix care să-l traducă în limba română. Rămâne în jurul lui o aură de mister. O necunoscută care-i sporeşte farmecul. Asta ne face să ne desprindem greu de mica-marea sculptură. Ne identificăm cu ea, ne reprezintă.

Nu este prima dată când un român apelează la compatrioţii săi pentru a înălţa un edificiu, vezi Exarcu în cazul Atheneului român, sau pentru a salva o operă. Românii sunt darnici chiar când sunt foarte săraci. Au pierdut – am pierdut – prea mult de la Brâncuşi, atelierul cu tot ce cuprindea în el – o complexă expoziţie, un mic muzeu – pentru a mai pierde în continuare. Dacă statul nu se grăbește să achiziționeze, cred că Românii din ţară şi de peste hotare pot aduna suma și dona opera Muzeului Național. Gândiţi-vă că un km din mult dezbătutele şi îndelung aşteptatele autostrăzi costă mai mult decât Cuminţenia pământului!!!! Ar fi trist ca o colecţie particulară, fie ea românească nu străină, să o absoarbă, fără putinţa de a mai putea fi văzută, în loc să iradieze de la Muzeul Naţional de Artă al României. Să nu uităm că, alături de Sărut și Rugăciune, Cuminţenia pământului alcătuieşte o placă turnantă în creaţia lui Brâncuşi, toate lucrările aflându-se, deocamdată, încă, în România!

Vă propun să deschidem o listă de susținere a demersului de întoarcere a operei la Muzeul Național, de data aceasta nu pe calea confiscării ei de la proprietarul de drept, ci pe aceea civilizată, europeană, a exercitării preemțiunii la vânzare! Avem deja susţinerea declarată a Prezidiului Academiei Române şi, în curând, al altor prestigioase instituţii de conservare și promovare a culturii românești, împreună cu care sperăm într-un mobilizator ecou instituțional." (Ruxandra Garofeanu)